“Tin la magarul meu mai mult decat la barbatul si la copiii mei. Dar acum este mort. Daca as avea acum un magar, as trai ca un membru al Parlamentului”– concluzioneaza Turica, unul dintre persoanalele principale ale filmului. Alaturi de rudele ei, aceasta se plimba din sat in sat, incercand sa vanda sau sa schimbe pe mancare niste maturi si cosuri facute din nuiele.
Filmul relateaza viata unei familii de romi “baiesi” care traieste in conditii de saracie extrema. Insa incearca sa prezinte si justificarea refuzului de a lucra pamantul, relatiile tiganilor baiesi cu pastorii romani, precum si cu “baiesii” bogati din sat, care fac o avere din comertul cu bijuterii false.
Un film excelent care ne ajuta sa intelegem mai bine absurditatile si greutatile prin care sunt nevoiti sa treaca acesti oameni, admirand totodata umorul care ii ajuta sa mearga mai departe.
Filmul a fost prezentat in cadrul Festivalului de Film Antropologic Astra – 2004.

Pe bazele fostului cerc de lecturi feministe, organizam o noua serie de intalniri in acelasi format. Grupul este dedicat exclusiv femeilor.

Urmatoarea intalnire va avea loc in data de 5 octombrie la ora 19.30, iar textul propus este Orlando, de Virginia Woolf.
_________________________________
Textele au fost propuse de persoane care si-au manifestat interesul de a participa la aceste intalniri. Pentru a putea fi citite de cat mai multa lume, vom incerca sa scanam cartile, centralizand textele pe blogul bibliotecii la:
http://biblioteca-alternativa.noblogs.org/post/2010/09/06/marti-14-septembrie-ora-19-30-cerc-de-lecturi-feministe-2/

va asteptam!

Anii ’90 au reprezentat o perioada controversata in istoria recenta a Romaniei. In perioda comunista, parerea negativa despre Ceausescu i-a facut pe multi romani sa se solidarizeze. Insa odata cu prabusirea regimului comunist, oamenii si-au putut manifesta deschis frustrarile, multe dintre acestea accentuand potentialele conflicte etnice.
Filmul ne prezinta aceasta perioada prin intermediul experientei directe a personajului principal. Acesta este membru al minoritatii maghiare si una dintre persoanele care si-a manifestat ferm opozitia fata de Securitate (serviciile secrete comuniste). La inceputul anilor ’90, aceast statut era echivalentul unei sinucideri politice, punand-i acestuia viata in pericol. La 6 ani dupa aceea si dupa 5 incercari esuate de a intra in Parlament, acesta impersonare a corectitudinii si intransigentei nu isi mai gaseste locul in noul sistem.
Filmul este regizat de fiica personajului principal si a castigat marele premiu al Festivalului de Film Antropologic Astra 2006.

Pe bazele fostului cerc de lecturi feministe, organizam o noua serie de intalniri in acelasi format. Grupul este dedicat exclusiv femeilor.

Urmatoarea intalnire va avea loc in data de 21 septembrie la ora 19.00, iar textul propus este Gloria Anzaldua, coord., “Making Face, Making Soul/Haciendo Caras: Creative and Critical Perspectives by Feminists of Color” – selectii:
June Jordan, “Where Is The Love?”
bell hooks, “Talking Back”
Chrystos, “Not Editable”
Trinh T. Minh-ha, “Commitment from the Mirror-Writing Box”
Pat Parker, “For the white person who wants to know how to be my friend”
Paula Gunn Allen, “Some Like Indians Endure”
Andrea R. Canaan, “Girlfriends”
Lynet Uttal, “Nods That Silence”
Maria Lugones, “Playfulness, ‘World’-Travelling, and Loving Perception”
[cartea este disponibila si la biblioteca]
———————————————————————————–

Textele au fost propuse de persoane care si-au manifestat interesul de a participa la aceste intalniri. Pentru a putea fi citite de cat mai multa lume, vom incerca sa scanam cartile, centralizand textele pe blogul bibliotecii la:
http://biblioteca-alternativa.noblogs.org/post/2010/09/06/marti-14-septembrie-ora-19-30-cerc-de-lecturi-feministe-2/

– Oricine e interesat(a) sa discute pe marginea existentei unui spatiu de discutii exclusiv feminin va avea ocazia sa participe la o intalnire in cursul lunii septembrie (mai multe detalii in curand).

va asteptam!

“A tanú” (Martorul) e o satira hilara despre perioada stalinista din Ungaria. Produs in ’68 si interzisa la dupa 10 ani, filmul castiga ulterior statutul de film cult, multe expresii din film devenind parte al limbajului colocvial.

Absurditatea sistemului e marcata printr-o serie de situatii prin care trece protagonistul Pelikán, arestat dupa taierea (ilegala) a porcului de catre familia Dezső. Tot in aceea perioada e inagurat Trenuletul Groazei Socialiste, se cultiva portocala maghiara (“mai mica, mai acra, dar “a noastra”) si aflam ca viata nu e un tort cu frisca.

“Where the green ants dream” este povestea uimitoare a unui trib de aborigeni care incearca sa salveze o zona din desertul australian, considerata pamant sfant, de civilizatia devoratore reprezentata de o companie miniera. Acestia cred ca pamantul ce urmeaza a fi exploatat minier este locul in care viseaza niste insecte misterioase (the green ants) si de aceste insecte depinde existenta umanitatii, intrucat visul lor este chiar realitatea noastra.
Conflictul ia forma unui “clash” cultural intre aborigeni si angajatii companiei miniere, spiritualiatea veche a nativilor si cultura comertului adusa de albi. Simplitatea modului in care indigenii incerca sa opreasca activitatea companiei o ridiculizeaza pe aceasta din urma cat si “legea pamantului” din Australia.

trailer :
where the green ants dream

Shutka este un sat din Macedonia care gazduieste una dintre cele mai mari comunitati de romi din Europa. Localnicii sunt intr-o permanenta competitie pentru cine are cea mai mare colectie de casete, cele mai multe costume, cel mai rapid porumbel mesager, etc. Tot ei sunt cei care au vazut si cei mai grozavi vampiri.
Fiecare om din comunitate este un personaj intr-o carte a recordurilor local.
Filmul reprezinta o poveste a povestilor acestor oameni…rasfoind fila cu fila cartea recordurilor .
Unul dintre cele mai faine filme facute vreodata despre o comunitate romani…

Va asteptam!

Va asteptam SAMBATA 4 SEPTEMBRIE, intre orele 16.00 – 20.30 la freeshopul organizat de Biblioteca Alternativa. Ca si pana acum, va invitam sa scoateti la aer si sa donati diferite lucruri pe care le aveti pe acasa si de care nu mai aveti nevoie, luand altele in loc.

Lucrurile care au ramas la freeshopul de data trecuta (7 august) au fost donate catre anumite familii din cartierul in care este amplasata biblioteca.

Va asteptam si de data aceasta sa aduceti si sa luati diferite lucruri (haine, electronice, electrocasnice, carti, jocuri, etc.) care v-ar putea folosi!

PS: Daca aveti carti interesante pentru copii pe care doriti sa le donati bibliotecii, ar fi foarte utile si ne-am bucura de ele impreuna cu copiii care ne viziteaza!

Manifestul freeshopului:

• Freeshopul functioneaza pe principiul impartirii de bunuri intre indivizi, reprezentand un proiect de auto-organizare anticapitalista (se opune ideii de bani care sunt investiti in consum).
• Spre deosebire de magazin sau talcioc „tranzactiile” se fac fara bani si nu implica reciprocitatea, fapt ce contrazice logica fundamentala a pietei.
• Freeshopul nu reprezinta un centru caritabil fiind deschis absolut tuturor celor care doresc sa ofere sau sa primeasca anumite obiecte. Astfel ,acesta reprezinta unul dintre putinele contexte sociale in care toti indivizii sunt egali in drepturi si posibilitati de achizitionare bunurilor.
• Pe langa valoarea materiala, obiectele din freeshop au si o valoare istorico-sentimentala purtand amprenta trecerii timpului, impreuna cu cea a posesorilor anteriori.
• Componenta ecologica este de asemenea semnificativa, majoritatea chestiilor din freeshop fiind obiecte reciclate.

In spatele ideii de freeshop exista o puternica semnificatie generata de circuitul bunurilor in natura si al apropierii intre indivizi care nu se cunosc personal. De asemenea, freeshopul reprezinta in sine un manifest anticapitalist spunand NU consumerismului, proceselor de productie, banilor si puterii cu care acestia ii investesc pe posesorii lor, etc.

Born into Brothels: Calcutta’s Red Light Kids documenteaza un fragment din vita copiilor prostituatelor din Cartierul Rosu al orasului Calcutta (India).
Zana Briski, o fotografa din America merge in Calcutta pentru a poza locuitorii cartierului rosu, cunoscut ca fiind cartierul general al prostituatelor din oras. Pentru a se apropia de prostituate, aceasta s-a imprietenit mai intai cu copiii acestora. Oferindu-se initial sa ii invete fotografie, aceasta incearca sa ii ajute sa iasa din acel mediu prin oferirea unor sanse de a primi educatie si de a vedea alte lucruri in afara de viata carteierului in care traiesc.