Plajele lui Agnes este un documentar autobiografic despre viata lui Agnes Varda si despre viziunea sa asupra cinematografiei si a istoriei/vietii, pe parcursul ultimilor 60 de ani.
Deci, va invitam la biblioteca pentru a vedea ultimul film al acestei regizoare extraordinare….
In toata perioada sarbatorilor biblioteca va ramane deschisa, functionand dupa progamul obisnuit: de marti pana duminica intre 16.00 – 20.00.
Daca vreti sa treceti pe la noi, va asteptam!
“Rust” Tie Xi este un complex industrial enorm situat in nordestul Chinei, în provincia Shenyang. Construit în timpul ocupației japoneze și refăcut cu sprijinul sovieticilor în perioada postbelică, e cel mai vechi și mai mare centru de producție al țării. Între anii de după cel de-al doilea război mondial și anii ’80, peste un milion de muncitori erau angajați în fabricile prospere de acolo care au început să se prăbușească, la fel ca restul industriei de stat, la începutul anilor ’90.
În West of the Tracks, Wang Bing documentează moartea inceată și inevitabilă a unui sistem manufacturier depășit precum și viețile celor care zeci de ani au depins de el. Între 1999 și 2001, el a filmat cu meticulozitate viețile ultimilor muncitori din fabrică, o clasă de oameni cărora le-a fost promisă gloria revoluției chineze, dar care au devenit martori direcți și victime ale tranziției Chinei de la economia planificată de stat la una conectată mult mai strâns la capitalismul global.
Departe de a fi un film care să ofere informații clare sau un argument decisiv despre economie, societate sau politică în China contemporană, West of the Tracks evocă mai degrabă o experiență de o universalitate devastatoare, acela al declinului industriilor manufacturiere si a devastării sociale pe care o lasă în urmă.
Partea 1 “Rust” (244 minute)
Wang Bing urmează viețile ultimilor muncitori ai unei turnătorii, de la locul de muncă—plin de gaze toxice, fum, griji legate de concedieri și pensii—până acasă, documentând schimbările ultimilor ani.
La urmatoarea intalnire vom viziona “Todo sobre mi madre” si continuam discutiile pe tema RELATIA MAMA-FIICA.
In continuare, acesta este un cerc nonmixt – women and trans* only (detalii aici).
Declarație publică: Retragerea trupelor române din Afganistan
Scrisoare deschisă către,
CSAT
Guvernul României
Ministerul Apărării Naționale
Uniunea Social-Liberală
Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) și organizațiile partenere condamnă continuarea politicii dezastruoase de implicare a armatei române pe teatrele de operațiuni din Afganistan, coordonate de SUA. În acest sens, solicităm: Continue reading
Nu am mai anuntat demult actualizari de catalog si ne-am dat seama ca s-au cam adunat. Vedeti in tabel cu albastru titlurile noi http://biblioteca-alternativa.noblogs.org/catalog/ . Poate va place ceva de aici si puneti de un mic cenaclu critic de sarbatori. Iata doar cateva dintre noutati :
Continue reading
Ce invatam la universitate, la scoala si la gradinita cu adevarat?
Sunt aceste locuri un mod de a forma gandirea sau sunt o forma de reproducere a ierarhiilor sociale?
Cum se structureaza si se transmite cunoasterea in aceste medii?
In functie de ce se definesc cunostintele ca fiind utile ?
Ce tipuri de comportament ale copiilor, studentilor, educatorilor si profesorilor sunt incurajate in aceste institutii?
Luand in calcul toate aceste intrebari, noi- persoane care lucram in sistemul educational – consideram ca este importanta o privire mai de aproape asupra a ceea ce facem si asupra modului in care ne desfasuram activitatile. Care sunt asteptarile cu care ne confruntam? Cum ne confruntam cu pretentiile la nivelul carora trebuie sa ne ridicam? Cum ne afecteaza slujba la un nivel personal? De ce mai suportam conditiile noastre de munca, salariile ridicole?
Suntem un cerc de discutie, care cauta raspunsurile acestor intrebari si un mod de a ne sustine reciproc. Va invitam pe voi- alti profesori, asistenti, educatori sau studenti care vor sa devina profesori sa va alaturati noua.
Pentru urmatoarea intilnire ne am propus sa citim si un text:
Deschooling Society by Ivan Illich
Va asteptam 
la freeshopul organizat de Biblioteca Alternativa. Ca si pana acum, va invitam sa scoateti la aer si sa donati diferite lucruri (haine, electronice, electrocasnice, carti, jocuri, etc.) pe care le aveti pe acasa si de care nu mai aveti nevoie, luand altele in loc.
Tot ce ramane la ora inchiderii, va fi donat catre persoane fara posibilitati materiale. Daca aveti idei de locuri unde mai putem dona ce ramane dupa freeshopuri, sau daca aveti o masina cu care am putea transporta lucrurile, ne-ar fi de mare ajutor, asa ca, va rugam sa ne anuntati.
Manifestul freeshopului:
• Freeshopul functioneaza pe principiul impartirii de bunuri intre indivizi, reprezentand un proiect de auto-organizare anticapitalista (se opune ideii de bani care sunt investiti in consum).
• Spre deosebire de magazin sau talcioc „tranzactiile” se fac fara bani si nu implica reciprocitatea, fapt ce contrazice logica fundamentala a pietei.
• Freeshopul nu reprezinta un centru caritabil fiind deschis absolut tuturor celor care doresc sa ofere sau sa primeasca anumite obiecte. Astfel, acesta reprezinta unul dintre putinele contexte sociale in care toti indivizii sunt egali in drepturi si posibilitati de achizitionare bunurilor.
• Pe langa valoarea materiala, obiectele din freeshop au si o valoare istorico-sentimentala purtand amprenta trecerii timpului, impreuna cu cea a posesorilor anteriori.
• Componenta ecologica este de asemenea semnificativa, majoritatea chestiilor din freeshop fiind obiecte reciclate.
In spatele ideii de freeshop exista o puternica semnificatie generata de circuitul bunurilor in natura si al apropierii intre indivizi care nu se cunosc personal. De asemenea, freeshopul reprezinta in sine un manifest anticapitalist spunand NU consumerismului, proceselor de productie, banilor si puterii cu care acestia ii investesc pe posesorii lor, etc.
Pentru urmatoarea intalnire a cercului vom citi urmatoarele texte pe tema RELATIA MAMA-FIICA: “All about my mother” de Jeanette Winterson, “How my mother’s fanatical views tore us apart” de Rebecca Walker si “The mother-daughter wars” de Phyllis Chesler, “Birthing Racial Difference: conversations with my mother and others” de Gail Lewis si “Letter to My Daughter” de Jere E. Martin + “Letter to My Mother” de Courtney E. Martin.
Lectura suplimentara: “And the One Doesn’t Stir withouth the Other” de Luce Irigaray.
In continuare, acesta este un cerc nonmixt – women and trans* only (detalii aici).
Se estimează că în fiecare an în Kîrgîzstan între 11.500 și 16.500 de fete sunt răpite pentru a deveni mirese. O cercetare despre răpirea mireselor efectuată în 2010 de ONG-ul pentru drepturile femeilor Public Foundation Open Line relevă faptul că peste 50% din cele 268 de femei intervievate nu îl mai văzuseră niciodată pe viitorul mire înainte de răpire și că 81% dintre răpiri s-au soldat cu căsătorii. 74,2% dintre femeile intervievate susțin că autorul răpirii, viitorul mire, și familia acestuia au exercitat presiuni, inclusiv amenințări și acțiuni violente, pentru a le determina să rămână în casa lor și să accepte căsătoria. 23% dintre femei recunosc că au fost violate înainte de căsătorie. Una dintre femeile intervievate a reușit să evadeze și a încercat să raporteze răpirea la poliție, dar a fost răpită dinnou și violată, ceea ce a obligat-o să accepte căsătoria. Stigmatul cultural care apasă asupra femeilor nemăritate care petrec noaptea în casa unui bărbat străin (indiferent că are loc sau nu un viol) este atât de puternic, pentru femei și familiile lor, încât cele mai multe ajung să fie de acord cu căsătoria. Continue reading
