Dragi fosti, actuali sau viitori angajati pe piata muncii din Romania, cunoscuti, prieteni si rude ale acestora, vedeti mai sus noile reguli dupa care ne vom vinde munca si fiti pe faza pentru a participa la discutiile pe marginea proximelor schimbari radicale in Codul Muncii, pe care le vom avea la Biblioteca foarte curand (cel mai probabil saptamana viitoare). Pana atunci va recomandam
un articol publicat de Alex Cistelecan aici : http://www.criticatac.ro/3259/progresie-dar-cu-spatele
“Confruntați cu proiectul de modificare a Codului muncii, prima tentație la care trebuie să rezistăm e aceea de a-l interpreta ca pe o simplă regresie istorică, ca pe o încercare de a reveni la forme antice sau medievale de sclavie și servitute. La cum stau lucrurile, ideea că noul cod al muncii ne-ar arunca în spate cu câteva secole, în vechi relații de iobăgie, emană un optimism nejustificat: lucrurile nu sunt totuși chiar atât de roze. Departe de a fi o reîntoarcere a anacronicului, proiectul de modificare a codului muncii ne plasează, dimpotrivă, în avangarda mondială în materie de codificare juridică a relațiilor de producție: fără doar și poate, cu mici diferențe de la caz la caz, cam aceasta e direcția în care vor fi nevoite să se deplaseze mai toate statele de la semiperiferia capitalului. Dacă de regresie istorică e vorba, atunci mișcarea nu poate fi decât una dialectică, în care forme, am fi zis, revolute de dominație socială sunt chemate să susțină juridic un mod și niște relații de producție extrem de contemporane, dureros de actuale. Tot în aceeași categorie de interpretări care riscă să ne arunce în fundătură intră și lecturile moralizante, lacrimogene și care combină privilegierea aspectelor cu succes de rating (smulgerea mamei de la sânul copilului care va duce negreșit la moartea biologică a poporului român) cu o interpretare particularizantă, în cheie de lectură a intențiilor și personalității guvernanților: noul cod ar fi, astfel, expresia incompetenței sau a relei voințe ale lui Boc și Băsescu. Or, ceea ce e extrem de relevant în noul cod al muncii este actualitatea sa și necesitatea structurală la care răspunde: acesta fiind cadrul contemporan de reproducere a capitalului și de diviziune planetară a muncii, numai acesta poate să-i fie codul juridic corespunzător. Codul muncii, orice cod al muncii, este un nod de politic, juridic și economic. El este un efort politic (care reflectă, așadar, stadiul actual al compromisului și luptei de clasă – și, în acest sens, noul cod al muncii reflectă extrem de fidel relațiile de clasă existente la ora actuală) de a oferi structura juridică necesară reproducerii cadrului de producție existent. Codul muncii este expresia, așadar, a trei coordonate. Or, atâta timp cât modul de producție rămâne neschimbat; atâta timp cât statul își înțelege menirea ca fiind acea de a articula, în calitate de mediator al intereselor divergente ale capitaliștilor, cadrul formal necesar reproducerii line a relațiilor de producție existente; și, în fine, atâta timp cât reacția maselor salariate continuă să rămână extrem de anemică, acest proiect de lege se impune cu necesitate. E exact ceea ce merităm.
