Desi putini dintre noi ne exprimam ideile in scris, nevoia de a impartasi ganduri si experiente este intrinseca naturii umane. Povestirile ies la iveala cand oamenii ating diferite concluzii pe care incearca sa le releveze si sa le transmita mai departe. De-a lungul timpului literatura s-a dovedit a fi o unealta eficienta in trezirea empatiei si a constiintei colective atunci cand experienta directa nu a fost suficienta pentru deplina intelegere si reglare a situatiilor conflictuale.
Nu ne intereseaza sa analizam productiile literare din punctul de vedere al operei de arta. Vom incerca sa analizam scrierile prin potentialul de a avea un impact asupra presupusei constiinte socio-politice a cititorului si de a lansa o provocare a status quo –ului, aceasta provocare reusind sa stimuleze imaginatia si sa trezeasca spiritul critic.
Primul cerc de lectura va avea loc in cadrul festivalului Lovekills, in data de 29 octombrie.
1.Virginie Despentes – Teoria King-Kong [cartea poate fi descarcata aici in format PDF]:
“King Kong functioneaza ca o metafora a unei sexualitati de dinaintea diferentierii sexelor, asa cum era impusa, in mod politic, pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. King king este mai presus de femela si mai presus de mascul. El se afla la punctual de jonctiune dintre om si animal, dintre adult si copil, dintre bun si rau, dintre primitiv si civilizat, dintre alb si negru. Hibrid, inainte de obligativitatea existentei binarului.”
Cartea este o autobiografie dar si o analiza psihologica a femeii prinsa in paradoxul persoanei revoltate si nonconformiste care este supusa inevitabil normelor de comportament prestabilite. Negasind alta optiune decat aceea de a folosi prejudecatile si regulile sociale in propriul avantaj insa fara a si le asuma, autoarea le denatureaza si le pune constant sub semnul intrebarii. Virginie Despentes se foloseste cu cinism si ironie de “beneficiile” pe care preconceptia despre ce inseamna sa fi “femeie” le ofera. Astfel punkista revoltata ajunge sa joace rolul blondei senzuale, al fetei virilizate, pe cel al inocentei iar puterea este camuflata in supunere. Osciland intre feminitate si masculinitate, personajul ramane in esenta acelasi – “mai degraba King Kong decat Kate Moss”.
In prim plan sunt aduse subiecte precum violul, prostitutia si pornografia, atacand tabuurile legate de sexualitate specifice unei mentalitati puritane, constituind mai presus de toate un manifest impotriva eticii mic burgheze, si de ce nu, imporiva ideii de moralitate in genere.
