Filmul Matewan (pronuntat MAY-TWAN in engleza), vorbeste despre minerii din Mingo County, West Virginia care lucreaza intr-o mina din afara orasului Matewan. Un sindicalist de stanga, Joe Kenehan, apare in oras chiar in momentul in care spargatori de greva negri si italieni sunt adusi sa inlocuiasca minerii in greva care nu mai suporta manipularea pretului pe tona la carbune realizata de catre compania miniera. Pana la urma spargatorii de greva inceteaza sa munceasca si ei si se alatura lui Joe Kenehan in efortul lui de a sindicaliza minerii. Muncitori albi, negri si italieni trec peste rasism si prejudecati si se organizeaza impotriva companiei de minerit care angajeaza golani de la agentia de detectivi Baldwin-Felts pentru a potoli sindicalizarea minerilor.

O profesoara din Iowa (SUA) face in anii ’60 un experiment cu elevii sau: "Ochi albastrii/ochi caprui". Elevii de clasa a 3-a au fost impartiti in doua categorii, in functie de culoarea ochilor.
Acest film ne vorbeste despre lectia invatata de acesti copii. O lectie despre discriminare si despre modul in care aceasta ne poate influenta pe fiecare dintre noi.
(!) Un film care merita vazut

p.s. Filmul este in limba engleza.

Conceptul de "papergirl" este o punere la feminin a conceptului-cliseu din SUA a "baiatului cu ziare", doar ca fata cu ziare imparte de fapt productii artistice. Ale cui? Ale non-artistilor. Proiectul este "participativ, analog, non-comercial". Fetei cu ziare nu ii pasa daca am facut liceul sau facultatea de arte. Fata cu ziare provoaca la libertate de expresie, oricat de novici am fi in ale artei. Fata cu ziare va  face mai tarziu o expozitie cu lucrarile noastre adunate, pe care le va imparti la final la intamplare.
Mai multe informatii despre Papergirl: http://romanianpapergirl.com

 Colectivul FIA te provoaca la randul sau la participarea la proiectul papergirl, deoarece stie ca sunt multe lucruri nespuse despre ce inseamna a fi "celalat sex" in spatiul acesta. FIA crede in arta pe post de portavoce, in arta ca statement la nivel social. FIA  iti da tot ce iti trebuie: hartie, culori, lipici, foarfece, ac si ata si proiectii, zine si reviste de citit si decupat  pentru a broda, desena, cola impreuna idei si imagini despre feminism /feminin/feminitate. Daca doresti, poti veni si tu cu propriile materiale si resurse de folosit si impartasit!

Contact FIA : fia[la]riseup[punct]net

http://ladyfest-ro.pimienta.org/weblog/

[[Atelierul va avea loc la Biblioteca Alternativa]]

Filmul "Grapes of wrath" este o drama americana (regizata de John Ford) dupa romanul cu acelasi nume scris de John Steinbeck."Fructele maniei" prezinta fara ocolisuri si fara ascunzisuri, soarta unei familii americane din Oklahoma, in timpul Marii Depresii, soarta ce poate fi considerata emblematica pentru alte sute de mii de familii care urmeaza aceeasi cale spre miraj. John Steinbeck anunta prin acest roman o revolutie. O revolutie care nu va avea loc.
  Celebra Route 66 nu este altceva in vremurile tulburi din roman decat un drum al foamei, al celor nedreptatiti, fortati sa ia drumul pribegiei cu toata agoniseala in spate si cu sperantele in suflete. Dupa ce ferma pe care o administrau in regim de arenda este desfiintata, ramasa pe drumuri, familia Joad, eroul colectiv din Fructele maniei, este silita sa se imbarce intr-o masina veche, inclusiv cu cele cateva animale care au mai ramas dupa ce totul a fost vandut. Toti membrii familiei viseaza sa gaseasca un trai mai bun in California, iar ca ei sunt toti cei pe care ii intalnesc in drumul spre taramul fagaduintei.

125 de ore comprimate in 106 minute filmate in timpul revolutiei din 1989. o insusire cronologica de evenimente. o serie de personaje care intre timp si-au scos masca. cameramani pe care nu ii vedem dar care filmeaza fiecare colt de strada. zvonuri care sunt transformate in imagine. un film de referinta pentru analiza dintre mass media si puterea politica in europa, la sfarsitul perioadei comuniste.

P.S. Acest film se consuma impreuna cu cartea "Revolutia Romana Televizata. Contributii la Istoria Culturala Mediilor", volum coordonat de Ovidiu Tinchindeleanu si Konrad Petrovszky. 

Acest documentar ne creaza o imagine de ansamblu asupra modului in care companiile din tarile dezvoltate, isi produc marfurile in tarile sarace sau in tarile aflate in curs de dezvoltare. Problemele care apar in mod inevitabil se refera la: salariile scazute, munca copiilor, poluarea mediului inconjurator, etc.
Ce responsabilitati ar trebui sa isi asume corporatiile? Sa ii lasam pe ei sa vorbeasca….

 (!) Filmul este in limba engleza si nu are subtitrari. Totusi, se intelege destul de bine. (!)

     De ce sa arunci sau sa tii degeaba ceva ce nu iti mai este de nici un folos?

 Daca ai orice fel de carti, cd-uri, electronice, imbracaminte, accesorii, etc. pe care nu le mai folosesti si de care altii ar putea avea nevoie, hai SAMBATA 8 MAI ora 16.00 la Biblioteca Alterantiva si ia-le cu tine. In cazul in care nu ai nimic de dat, poti sa vi sa vezi daca gasesti ceva ce ti-ar trebui.

•    Freeshopul functioneaza pe principiul  impartirii de bunuri intre indivizi, reprezentand un proiect de auto-organizare anticapitalista (se opune ideii de bani care sunt investiti in consum).
•    Spre deosebire de magazin sau talcioc „tranzactiile” se fac fara bani si nu implica reciprocitatea, fapt ce contrazice logica fundamentala a pietei.
•    Freeshopul nu reprezinta un centru caritabil fiind deschis absolut tuturor celor care doresc sa ofere sau sa primeasca anumite obiecte. Astfel ,acesta reprezinta unul dintre putinele contexte sociale in care toti indivizii sunt egali in drepturi si posibilitati de achizitionare bunurilor.
•    Pe langa valoarea materiala, obiectele din freeshop au si o valoare istorico-sentimentala purtand amprenta trecerii timpului, impreuna cu cea a posesorilor anteriori.
•    Componenta ecologica este de asemenea semnificativa, majoritatea chestiilor din freeshop fiind obiecte reciclate.

      In spatele ideii de freeshop exista o puternica semnificatie generata de circuitul bunurilor in natura si al apropierii intre indivizi care nu se cunosc personal. De asemenea, freeshopul reprezinta in sine un manifest anticapitalist spunand NU consumerismului, proceselor de productie, banilor si puterii cu care acestia ii investesc pe posesorii lor, etc.