de Anonim
Pentru mine, la baza valorilor este protejarea si imbunatatirea (usurarea) vietii oamenilor si egalitatea intre oameni, adica nimeni nu e mai valoros decat altii si sunt inacceptabile procesele in care se cumpara luxul unora prin suferinta altora. Nevoile primare au prioritate in fata dorintelor de lux.
Oamenii sunt cei care dau valoare lucrurilor. O haina e buna pentru ca tine cald persoanei care o poarta si poate sa si accentueze trasaturile ei atragatoare; mancarea, pentru ca o hraneste; libertatea presei, pentru ca ii permite sa gandeasca liber. O cladire poate fi buna pentru ca tine afara ploaia si ne ajuta sa nu racim; pe langa asta, creaza un loc unde putem sa traim, sa ne exprimam si sa savuram creativitatea altora, in mod direct sau prin obiecte facute de ei, din care poate sa faca parte insasi casa, daca e frumos facuta si decorata. Daca e vorba de un monument, aceasta e util si pentru un grup mai mare de oameni, care o folosesc in crearea identitatii lor.
O casa e valoroasa atunci cand ea serveste oamenilor.
Casa Carol 53 a servit unei familii numeroase in modul cel mai direct, ca si casa de locuit. O femeie de 19 de ani a folosit-o ca adapost in ultimele luni ale sarcinii si cativa copii mici s-au refugiat acolo impreuna cu familia lor.
Ocupantii actuali, a caror utilitate pentru proprietar consta, printre altele, din a mentine casa neocupata de oameni saraci ca cei care au fost dati afara, au un discurs in care nevoile lor estetice sunt mai presus de nevoile acestei familii pentru un loc in care sa stea si sa aiba grija de copiii mici; in discursul lor, acestia nici nu apar, sunt complet irelevanti. Valoarea cea mai inalta pentru ei pare sa fie “Cultura”, exprimata in termeni estetici.
Pentru mine, valorile lor estetice sunt propice unei subculturi care difera de subcultura metalistilor din Arad – de pilda – strict prin faptul ca e pozitionata diferit fata de putere (intr-un univers paralel, oamenii ar putea fi categorizati in caste culturale in functie de cat de mult negru poarta, iar Carturestiul ar putea fi decorat cu cranii in flacari). De-a lungul istoriei, chiar si ceea ce cultura europeana dominanta considera Frumos si-a schimbat fatza complet de mai multe ori; continutul e irelevant pe langa importanta pozitiei.
Nevoile estetice sunt secundare fata de necesitatile supravietuirii. Nu putem zice altfel decat daca pornim de la ideea ca viata unor oameni este mai valoroasa decat a altora. Iar daca unii oameni sunt mai valorosi decat altii, poate fi rezonabil sa ii bagam in ghetouri pe cei din urma, sa “curatam” lumea de ei, sa facem coliere din dintii lor (cu conditia sa fie facute de un Artist Culturat, cu Gusturi Europene). Daca credem ca unii oameni sunt mai valorosi decat altii, si nevoile secundare-tertiare ale acestor persoane importante sunt mai presus decat nevoile primare ale altora, atunci deschidem poarta pentru orice fel de rasism si ura indreptata catre saraci (care, conform lui Marie Antoinette, sufera din propria lor prostie daca nu isi dau seama ca daca n-au paine pot manca si cozonac sau, cum propunea Jonathan Swift, ar putea sa-si rezolve problemele pur si simplu prin a-si manca copiii).
Intr-un sens mai larg, cultura, asa cum ne zic antropologii, este un set de convingeri si obiceiuri care-i ajuta pe un grup de oameni sa supravietuiasca si sa colaboreze, si orice grup uman are una (Wikipedia zice ca “In the 20th century, “culture” emerged as a central concept in anthropology, encompassing the range of human phenomena that cannot be attributed to genetic inheritance.”). Iar cand o cultura, reprezentata de adeptii sai ca singura Cultura adevarata, ofera un alibi atat de usor pentru ignorarea si injosirea altor fiinte umane, cum s-a intamplat in cazul fostilor locuitori ai casei Carol 53, atunci aceasta nu mai merita respectul nostru. Complet independent de gradul sau de “coolness”.
Vezi si textele:
“Limitele PR-ului, sau de ce boicotez Carol 53”,
“Carol 53: Anti-Squatting si Gentrificare”
si “Case si oameni”.
